joi, 3 februarie 2011

real

parca totul era mai usor inainte. toti etichetau e doar sparta si nu mai era nevoie de cuvinte. acum e mult mai complicat totul. m-am saturat de oameni care intreaba cum esti, urasc intrebarea ce faci, urasc oamenii care cer prea multe.
cum sunt? stii cum este sa te raneasca cineva, iar mai apoi sa-si foloseasca toata ironia pentru a te intreba ce, te-am ranit, esti jignit cumva? nu, nu am nimic, sunt bine. bine, bine chiar. stii cum este sa te taie cineva cu o hartie pana ai atatea urme care se transforma in cicatrici, iar mai apoi sa se uite la tine si sa te intrebe ce, doare? stii cum sunt visele alea cand simti ca pici... sigur stii cum sunt. gandeste-te ca eu pic incontinuu, nu stiu de ce, nu stiu unde, stiu doar ca ma afund in propriul vostru rahat.
ce fac? acum chiar ma jignesti. beau ceaiuri si mananc chestii dubioase dietetice pentru ca iar ma vad cat o vaca. in rest? sunt bine.
m-am saturat de toata morala "frate, nu e bine ceea ce faci. uita-te la tine cum ai ajuns. coaie, n-ai pic de logica. amice, ar trebui sa mai dormi si tu putin, uite ce cearcane ai.". da frate, e foarte bine ceea ce fac, pentru ca fac exact ceea ce imi doresc. ba da coaie, am logica, dar nu am logica ta. daca eu am ajuns aiurea, de ce nu poti gandi tu si pentru mine? si amice, nu ai tu de unde sa stii cate ore dorm eu, sau de ce am cearcanele alea. te-ai gandit vreodata ca poate nu aia este problema mea, ci am multe altele pe langa?
iar acum fratecoaieamice pune-te sa dormi. uite la tine cum ai ajuns, ce cearcane ai si nu ai pic de logica in ceea ce spui.
stii tu vorba aia... ochi pentru ochi si dinte pentru dinte.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu